Copiatul, regulile de netiqueta şi globalizarea informaţiei pe Web

Cum putem contribui la creşterea creativităţii şi a puterii de discernământ a tanarului în comunicarea Web pe BLOG sau WIKI.
Nu odată am constatat ca metoda copiatului de pe diverse structuri de date din mediul web (Wikipedia) pe blogurile personale este pentru elev o "soluţie" a rezolvării temelor.
Nu sunt impotriva consultării acestor baze de date, nici a preluării ideilor de acolo cu condiţia precizării sursei.
Este o problema de netiquetă de care şi eu m-am lovit.
Am remarcat că nu totdeauna la preluarea cuvânt cu cuvânt a acelui material, el este adaptat specificului sau punctului de vedere ales de tema in lucru.

În ce priveşte tema aleasă spre dezbatere (Cum putem contribui la creşterea creativităţii şi a puterii de discernământ a tanarului ce comunica pe Web) am încercat soluţia:
Aplicarea ritmică a testelor de evaluare formativă urmată de interpretarea lor şi aplicarea soluţiilor de reglare imediată a instruirii precum şi a testelor de avaluare sumativa, sunt cheia depăşirii impasului creat de programul şcolar încărcat şi neactualizarea conţinutului programelor şcolare la specificul nou al instruirii în societatea cunoaşterii.
Un instrument foarte bun în această situaţie îl oferă instruirea asistată de calculator şi utilizarea TIC în care profesorul poate să-şi alcătuiască propria baterie de teste la obiectul său în conformitate cu obiectivele propuse.

Aplic cu precădere la obiectul T.I.C. (Tehnologia Informatiei şi Comunicaţiilor) trei metode de evaluare, toate trimiţând la invăţarea activă (learning by doing):

1. Proiectul
   
2. Le roman photo (explicarea metodei) şi (un exemplu)
   
3. ePortofoliul

La oricare dintre ele, tânărul este obligat:

1. să gestioneze timpul şi să etapizeze lucrul de aşa manieră încât să poată rezolva sarcina până la termenul limită fixat;
2. să caute pe web informaţii cu conţinut asemănător temei;
3. să creeze conţinut daca nu găseşte şi să adauge elemente surpriză în prezentare;
4. să structureze acel conţinutul încât să răspundă cerintelor temei şi criteriilor de evaluare precizate;
5. să asambleze conţinutul text cu celelalte tipuri de informaţie (imagini, sunet, film, animaţie) prezentând aceeaşi temă;
6. să urmărească obţinerea unei prezentări cât mai armonioase şi plăcute a prezentării;
   
7. să-şi pregătească ideile principale pe care să le aibă în vedere a le dezvolta atunci când îşi va prezenta public (verbal, în faţa colegilor) tema;
8. să-şi precizeze la autoevaluare "punctele tari" şi "punctele slabe" ale prezentării sale;
9. să-şi pregătească pentru discuţia finală cu colegii, răspunsurile la posibilele întrebări incomode ale colegilor vizând calitatea sau consistenţa prezentării;
10. să nu neglijeze atitudinea (cum este imbrăcat, cât de serios tratează prezentarea, ce manieră atitudinală abordează în timpul discuţiei de analiză cu colegii (preocupare sau dezinteres)).

Competenţele cheie şi abilităţile vizate a fi descoperite, cultivate şi dezvoltate sunt respectiv (direct legate de cele 10 activitati de mai sus):

1. abilităţile manageriale;
2. competenţe pentru a învăţa să înveţi;
   
3. creativitatea, spiritul de iniţiativă şi antreprenoriat;
   
4. competenţele şi abilităţile tehnice elementare în ştiinţe şi tehnologie;
   
5. Competenţe în utilizarea noilor tehnologii informaţionale şi de comunicaţie;
6. sensibilitatea culturala şi exprimarea artistică;
7. competenţe de comunicare în limba maternă;
   
8. puterea de discernământ, spiritul de observaţie şi capacitatea de autoevaluare;
   
9. abilităţile pedagogice şi didactice;
   
10. competenţe de relaţionare interpersonală şi competenţe civice.

Invăţarea activă pune bazele unor comportamente observabile:

1. comportamente ce denotă participarea (elevul e activ,raspunde la intrebari,ia parte la activitati);
2. gândirea creativă (elevul poate avea propriile sale sugestii, poate propune noi interpretari);
3. învăţarea aplicată (elevul devine capabil sa aplice o strategie de invatare intr-o anumita instanta de invatare);
4. construirea cunoştinţelor (in loc sa fie pasiv, lucrând, elevul indeplineste sarcini care il vor conduce la intelegere).

Rezultatele aplicării acestor metode s-au văzut la probele orale la BAC'2008 şi au fost peste aşteptări de bune.
Ele ar putea fi şi mai bine observate dacă TIC ar fi propus şi acceptat ca obiect la alegere la examenul de BAC'.

Exemplu de experiment reusit:

Ziare din toata lumea au preluat citate false de pe Wikipedia .
*Publicatii de prestigiu au fost pacalite de un student care le-a demonstrat ca nu tot ce se posteaza pe Wikipedia poate fi publicat ca atare.
Experimentul pus la cale de un student de 22 de ani a reusit sa ridice semne mari de intrebare asupra credibilitatii informatiilor continute de Wikipedia si felul in care jurnalistii se raporteaza la ele.

Shane Fitzgerald, un student la sociologie si economie la University College Dublin, in varsta de 22 de ani, a adaugat in mod intentionat un citat fals la profilul de pe Wikipedia al compozitorului francez Maurice Jarre, decedat recent. Pentru ca a ales bine momentul (la doua ore dupa anuntul mortii compozitorului, in cursul noptii), zeci de ziare din intreaga lume au preluat citatul fals, relateaza Le Figaro.

„S-ar putea spune ca insasi viata mea a fost o muzica de film. Muzica a fost viata mea, muzica mi-a dat viata si muzica este motivul pentru care voi ramane in memorie la mult timp dupa ce voi parasi aceasta viata. Cand voi muri, va canta un ultim vals in capul meu, pe care il voi auzi doar eu”,

au fost cuvintele citate ca fiind spuse de Maurice Jarre. Ele au fost publicate de The Guardian, The London Independent, BBC Music Magazine dar si de publicatii indiene si australiene.
Studentul s-a autodenuntat ulterior si a explicat ca a dorit sa faca un experiment, ce ar fi tinut de cercetarile privind globalizarea si masura in care jurnalistii sunt dependenti de informatiile ce circula pe Internet.

Cum putem contribui la cresterea calităţii actului instructiv educativ oferit de profesor în comunicarea Web pe BLOG sau WIKI.

Precizez din start că o atari abordare a predării acordă un rol nou profesorului.

Competenţele cerute profesorilor, din perspectiva organizatorului actului instructiv educativ sunt:

• abordarea problemelor din perspectiva elevului;
• sesizarea şi acceptarea similitudinilor şi diferenţelor dintre el însuşi şi elevi, ca şi dintre elevii înşişi;
• respectarea drepturilor elevilor şi manifestarea unei atitudini de sensibilitate faţă de nevoile şi interesele lor;
• soluţionarea problemelor şi a situaţiilor ambigue, complexe, din clasă sau din şcoală;
• capacitatea de a se vedea pe sine, ca şi pe elevi, ca membri activi ai comunităţii locale, naţionale şi globale;
• capacitatea de a integra propriile sale priorităţi într-un cadru comun de probleme şi valori, precum şi de a acţiona pe baza deciziilor elevilor;
• capacitatea de a-şi recunoaşte greşelile în faţa unui grup şi de a valorifica din punct de vedere educativ consecinţele acestora;
• capacitatea de a dezbate aspecte ale curriculum-ului ascuns (Bîrzea, C., Educaţia pentru cetăţenie democratică. Perspectiva învăţării permanente. Consiliul Europei, 2000).
• 
  

(Articolul este neterminat; el va fi publicat pe Platforma Modle a proiectului Comenius Multilateral la care participăm în prezent)

Cercul vicios al cererii si ofertei in mass-media

Se spune ca tabloidizarea presei, excesul de violenta, manelele si tot ceea ce inseamna prost gust inunda canalele media la cererea oamenilor.
Va propun pentru clarificare sa analizam din acest punct de vedere acelasi experiment derulat in doua capitale diferite,in acelasi mediu cotidian dar cu "actori" diferiti.
In luna ianuarie a anului 2007, in statia de metrou "L’Enfant" din Washington, faimosul violonist Joshua Bell a cantat la un Stradivarius din 1713, estimat la 3,5 milioane de dolari. Imbracat simplu, cu blugi, un tricou cu maneci lungi si o sapca de baseball pe cap, Bell a sustinut un recital de 43 de minute. S-a dorit a fi un experiment sociologic prin care jurnalistii de la cotidianul "Washington Post" au vrut sa afle cum vor reactiona trecatorii.
Desi cu cateva zile inainte violonistul concertase cu sala plina la "Boston Symphony Hall", unde un bilet a costat 100$, in dimineata de vineri artistul nu a strans decat 32,17$. Trecatorii nu au intuit ca au de-a face cu un artist valoros, care canta la un instrument aparte piese magistrale de Bach sau Schubert.

In 10 aprilie 2009 la ora 9, cu ajutorul ziarului Romania libera, Alexandru Tomescu, singurul muzician din Romania care canta pe o vioara Stradivarius, a repetat experimentul inedit in statia de metrou Piata Victoriei din Bucuresti.
Scopul experimentului era sa studieze cum reactioneaza publicul la arta stradala si sa raspunda la intrebarile:
1. Vor realiza oamenii ca "cersetorul" este Alexandru Tomescu, cel care in urma cu doi ani si-a castigat prin concurs national dreptul de a canta la o vioara Stradivarius in valoare de un milion de euro?
2. Isi vor da seama trecatorii ca au in fata un artist care la 9 ani efectua primul concert in strainatate ca solist al Orchestrei din Constanta, care pana acum a castigat 29 de premii internationale si a concertat pe mari scene ale lumii, de la Berlin la Washington, de la Paris la Tokyo, sau
3. vor trece impasibili pe langa artist si arta lui absorbiti de grijile cotidiene ?

Parerea artistului inainte de experiment: "Sincer, cred ca cei mai multi vor trece mai departe. Este o ora la care lumea se grabeste spre birou si nu prea are timp de reverii. Nu stiu daca muzica clasica va misca vreo inima pana intr-acolo incat impulsul sa ajunga si la buzunar"
Parerea de inceput a criticului muzical Dumitru Avakian. "Multi vor trece impasibili, doar cativa, putini, vor realiza ca e vorba de ceva special."

Asadar, prin decorul banal, rece al statiei de metrou, garniturile de tren opreau la intervale de doua minute. Usile metroului se deschideau si imediat iti aparea imaginea unui furnicar de oameni grabiti, aflati in drum spre locul de munca. Un tanar cu infatisare boema, imbracat modest, cu o camasa flanelata in dungi de culoarea visinei putredre, blugi anii ‘50, stil Marlon Brando, geaca sport si o sapca fistichie se aseaza langa un perete murdar si deschide impasibil o cutie, pe care o pune la picioare langa o lada de gunoi. Dupa ce lasa in ea cateva monezi de 50 de bani, isi acordeaza vioara si impasibil la zgomotul facut de oprirea metroului incepe experimentul cu piese de Johan Sebastian Bach, Fritz Kreisler etc...
Timp de o jumatate de ora a interpretat cateva dintre cele mai complexe piese clasice, create pentru vioara.
Muzicianul a strans de la calatori peste trei milioane de lei vechi(75 Euro), in cele treizeci de minute ale ineditului concert.

Get your own Poll!
Scene observate:
1. In jurul lui Alexandru Tomescu, sapte persoane asteptau sa le vina randul pentru a-si exprima generozitatea.
Cinci dintre acestea au urcat grabite in primul metrou.
Stefania, insa, s-a asezat la cativa metri in fata artistului, incordata. Parea in transa.
"Este prima oara cand mi se intampla sa ma opresc si sa ascult un om care canta la metrou. Nu-l recunosc, dar sigur nu e un cersetor. As sta mai mult, dar deja am intarziat la serviciu", spune fata in varsta de 23 de ani.
2. Pentru a schimba peronul, calatorii erau nevoiti sa treaca pe o pasarela inalta. Chiar inainte de a-l vedea pe violonist, auzind doar muzica acestuia, Oana a cautat in portofel si a pregatit o bancnota. "Canta excelent, pentru asta ii dau bani, in nici un caz din mila", spune ea. "Se vede de departe ca e altceva, nu un cersetor"
3. Artistul Alexandru Tomescu adauga: "La metrou, am avut niste emotii teribile! Sigur, stiam teoretic cam despre ce va fi vorba, insa experienta a depasit orice imaginatie. Cei care dadeau bani nu ma priveau, nu exista deloc contact vizual. O senzatie foarte stranie si total opusa celei pe care o am pe scena, cand toti, absolut toti ochii sunt pe mine. Parintii mei nu erau la curent. Ma intreb ce-ar fi crezut daca ar fi trecut pe acolo intamplator"?
4. O doamna eleganta tinand de mana doua fetite s-a oprit cinci minute pentru a audia ineditul concert. A scos o bancnota din poseta si a indemnat-o pe una dintre fetite sa i-o ofere artistului. Micuta s-a rusinat, iar gestul a fost dus pana la capat de mama.
 "Vi s-a mai intamplat sa dati bani la metrou?",
 "Da, dar nimeni nu a cantat atat de frumos.",
 "Ce v-ati zis cand ati vazut o asemenea interpretare la metrou?",
 "Ma mir de ce canta aici, pentru ca e foarte talentat",
 "Nu l-ati recunoscut?",
 "Nu",
 "Este unul dintre cei mai mari violonisti",
 "A, da? Se vede. Se vede de departe ca e altceva",
aceasta a fost discutia purtata cu doamna in varsta de 39 de ani.

Nu mai putem spune ca tabloidizarea presei, excesul de violenta, manelele si tot ceea ce inseamna prost gust inunda canalele media pentru ca cer oamenii ci pentru ca avida de rating si bani, in majoritatea ei, massmedia ofera consumatorului informatii ce tin mai degraba de instinctul primar (mancare, bautura, sex etc…), tot ce se poate copia fara efort, la nivelului de intelegere a vulgului, ignorand sensibilitatea oamenilor, inteligenta si capacitatea lor de a intelege arta, neimplicandu-se deloc in educarea gustului spre frumos si bine, pentru insanatosirea spirituala a natiei si civilizarea ei.

Apariţii la Editura Polirom din Iaşi

Dan Lungu

este unul dintre autorii contemporani cu cele mai multe contracte de editare în străinătate » Autorul a fost dublu nominalizat la ediţia din 2008 a prestigioaselor premii “Jean Monnet”

Romanul Sînt o babă comunistă ! de Dan Lungu a fost publicat şi în limba germană (Die rote Babuschka) la prestigioasa editură austriacă Residenz, în traducerea lui Jan Cornelius.

Romanul a mai fost tradus în limbile maghiară (Jelenkor Publishers Ltd., 2008) şi franceză (Editions Jacqueline Chambon, 2008), iar anul acesta va apărea şi în italiană (Gruppo Editoriale Zonza), spaniolă (Ed. Pre-Textos), poloneză (Wydawnictwo Czarne) şi bulgară (FABER PRINT Ltd).

Dan Lungu este unul dintre autorii contemporani cu cele mai multe contracte de editare în străinătate: Romanul Raiul găinilor (fals roman de zvonuri şi mistere), una dintre cele şapte cărţi cu care, în 2004, se lansa colecţia „Ego. Proza”, a fost tradus în 2005 în franceză (Le paradis des poules, Ed, Jacqueline Chambon, trad. Laure Hinckel), iar în 2007 în slovenă (Kokosji Raj, Ed. Apokalipsa, trad. Ales Mustar) şi germană (Das Huhner-Paradies. Ein falscher Roman aus Geruchten und Geheimnissen, Ed. Residenz, trad. Aranca Munteanu).

Volumul de povestiri Băieţi de gaşcă (Polirom, 2005) a fost publicat de editura austriacă Drava, cu titlul Klasse Typen (trad. Aranca Munteanu), şi în curând va fi tradus şi în limba greacă, împreună cu Proza cu amănuntul (Polirom, 2008), la editura Antonios Stamoulis (trad. Ciprian Suciu).

Cele două volume apărute în limba germană (Das Huhner-Paradies. Ein falscher Roman aus Geruchten und Geheimnissen si Klasse Typen) au fost promovate în Austria în perioada 15-19 noiembrie printr-un turneu de lecturi publice. Turneul a fost susţinut de către Fundatia Kulturkontakt Austria, Institutul Cultural Roman din Viena şi Editurile Residenz si Drava. Lecturile publice din cele două volume au fost susţinute la Viena, la prestigiosul Volkstheater, si la Salzburg.

Traducerile în franceză, spaniolă şi maghiară ale romanului Sînt o babă comunistă !, cele în germană şi slovenă ale volumului Raiul găinilor şi cea în greacă a Prozei cu amănuntul se bucura de sprijinul Institulului Cultural Roman prin programul de finanţare “Translation and Publication Support Programme” (TPS), iniţiat in 2006.

De la lansarea acestui program si pina la sfarsitul lunii mai 2008 au aparut peste 34 de titluri la edituri din cincisprezece tari si sint in curs de aparitie peste 30, finantarile acordate insumind circa 300 000 de euro.

Dan Lungu a fost dublu nominalizat la ediţia din 2008 a prestigioaselor premii “Jean Monnet” din cadrul Festivalului "Literatures Europeennes", eveniment ce are loc în localitatea franceză Cognac (20-23 noiembrie 2008).

In luna martie a acestui an va apărea un nou roman semnat de Dan Lungu în colecţia “Fiction Ltd” de la Polirom: Cum să uiti o femeie
Jumătate de dragoste, jumătate despre dragoste. Aşa s-ar putea defini, pe scurt, noul roman al lui Dan Lungu. Andi şi Marga s-au cunoscut într-o imprejurare ciudată şi locuiesc împreună de un an şi jumatate. Sint tineri jurnalisti si lucreaza la acelasi ziar dintr-un oras de provincie, ea la pagina de mondenitati, iar el la investigatii. Desi lucrurile intre ei merg bine, intr-o buna zi Marga dispare, lasind un sibilinic bilet de adio. In lipsa unei explicatii rationale, Andi apeleaza la un intreg arsenal de strategii ale uitarii. Viata lui se complica si mai mult odata cu intilnirea unui grup de neoprotestanti si cu sentimentul ca Dumnezeu e pe urmele sale. Tot raul e spre bine, iar finalul povestii nu e neaparat fericit, ci doar altfel. Desigur, nu lipsesc malitia, (auto)ironia si umorul. Tulburator si amuzant, infiorat de nelinisti existentiale si cutreierat de psihologii accidentate, Cum sa uiti o femeie este, in acelasi timp, o carte despre dizolvarea mizantropiei si recucerirea inocentei, despre toleranta, despre cum se poate vorbi despre Dumnezeu in ziua de azi.

Dan Lungu (n. 1969, Botosani) este cel mai tradus scriitor din tanara generatie. A facut studii postdoctorale de sociologie la Sorbona si este redactor al revistei Au Sud de l’Est (Paris). In 1996, initiaza la Iasi grupul literar Club 8. Intre 2001 si 2002, redactor-sef al revistei de cultura Timpul. In 2005, face parte din grupul de scriitori romani invitati la „Les belles etrangeres”, Franta. Romanul de debut, Raiul gainilor (2004; editia a II-a, 2007, Ed. Polirom), a fost patru luni in topul vanzarilor editurii franceze Jacqueline Chambon, iar editia germana a fost declarata, in decembrie 2007, cartea lunii in Germania. Cel de-al doilea roman, Sint o baba comunista! (2007, Ed. Polirom), se afla in curs de adaptare cinematografica in regia lui Stere Gulea, iar versiunea franceza a cartii a fost dublu nominalizata la Premiile Europene Jean Monnet (Franta, 2008). Tot la Polirom a mai publicat doua volume de proza scurta, Baieti de gasca (2005) si Proza cu amanuntul (editia a II-a, 2008), iar alaturi de Radu Pavel Gheo a coordonat volumul colectiv Tovarase de drum. Experienta feminina in comunism (2008).
Carti ale sale au aparut ori sint in curs de publicare in limbile franceza, germana, italiana, spaniola, poloneza, slovena, maghiara, bulgara si greaca.
Este distins cu Premiul Societatii Junimea pentru activitatea literara pe 1993; Premiul Editurii Nemira pentru proza scurta (1997); Premiul USR, filiala Dobrogea, pentru debut in proza (1999); Premiul Goethe Zentrum pentru promovarea originalitatii, ca reprezentant al Club-ului 8 (2001); Premiul USR, filiala Iasi, pentru proza (2005), Premiul “Vasile Pogor”, al Primariei Municipiului Iasi, pentru activitate literara (2007). Membru al Uniunii Scriitorilor din Romania.

The Educational Technology Site: ICT in Education

http://terry-freedman.org.uk/artman/publish/article_1440.php

Ten Web 2.0 Things You Can Do in Ten Minutes to Be a More Successful E-learning Professional

By Stephen Downes, National Research Council Canada

The following list was inspired by eLearn Magazine Editor-in-Chief Lisa Neal's blog post "Ten Things You Can Do in Ten Minutes To Be a More Successful e-learning Professional"
We'd like to offer the "Web 2.0 Edition" of Lisa's list:

• Listen to a conference presentation. When you run across conference presentations while reading your RSS feeds (EDUCAUSE Connect is a prime source, as is OLDaily), save the conference site as a bookmark and revisit it to hear a presentation.
• Record a 10-minute presentation about something you are working on or learning about, either as audio (use Odeo) or video (use Ustream), and post it on your blog.
• Do a search on the title of your most recent post or on the title of the most recent thing you've read or thought about. Don't just use Google search, use Google Blog Search and Google Image Search, Amazon, del.icio.us, Technorati, Slideshare, or Youtube. Scan the results and if you find something interesting, save it in del.icio.us to read later.
• Write a blog post or article describing something you've learned recently. It can be something you've read or culled from a meeting, conference notes (which you just capture on the fly using a text editor), or a link you've posted to del.icio.us. The trick here is to keep your writing activity to less than 10 minutes—make a point quickly and then click "submit."
• Tidy your e-portfolio. For example, upload your slides to Slideshare and audio recordings to Odeo and embed the code in your presentation page. Or write a description and link to your latest publication. Or update your project list.
• Create a slide on Zoho. Just do one slide at a time; find an image using the Creative Commons licensed content on Flickr and a short bit of text from a source or yourself. Add this to your stick of prepared slides you use for your next talk or class.
• Find a blogger you currently read in your RSS reader and go to their website. Follow all the links to other blogs in their blogroll or feedroll, or which are referenced in their posts. Well, maybe not all the links, or it will take hours, not ten minutes.
• Write a comment on a blog post, article, or book written by an e-learning researcher or practitioner.
• Go to a website like Engadget, Metafilter, Digg, Mixx, Mashable, or Hotlinks and skip through the items. These sites produce much too much content to follow diligently, but are great for browsing and serendipitous discovery. If you find something interesting, write a short blog post about it or at least a comment.
• Catch up on one of your online games with a colleague—Scrabulous on Facebook or Backgammon on Yahoo. Or make a Lolcat. Or watch a Youtube video.

PERFORMANTA TREBUIE REGANDITA

Luni 15 dec. 2008 a avut loc la Şcoala Normală “Vasile Lupu” Iaşi

Cercul pedagogic al profesorilor de informatică din liceele teoretice si vocaţionale din Municipiul Iaşi

ocazie cu care am prezentat detalii privind:

• metodele de predare/evaluare PROIECT, LE ROMAN PHOTO si e-PORTOFOLIU utilizate în CDS-uri transcurriculare,
  
• experienţa acumulată de la precedentul cerc pedagogic susţinut în 15 martie 2005 privind utilizarea blogului ca instrument Web de predare evaluare şi
  
• rezultatele obţinute aplicand aceste metode.

Schiţa utilizată în această prezentare/dezbatere o aveţi expusă mai jos.

Argumentand utilizarea metodelor la specificul şcolii, luând în consideraţie nivelul pregătirii din şcoala generală al elevilor cu care lucrăm, moştenirea genetică precară, dotarea materială a şcolii în decursul timpului şi analizând produsele Web realizate de elevi sub indrumarea profesorilor, acţiunile sociale în care s-au implicat, rezultatele obţinute in probele orale la BAC şi rezultatele obţinute în formarea lor, putem propune comunităţii noastre tema următoare:

PERFORMANŢA TREBUIE REGÂNDITĂ

deoarece este o adevarată performanţă să obţii aceste rezultate aplicand elemente ale TIC doar o oră pe săptămână la clasele a X-a, a XI-a si a XII-a în acord cu viziunea UNESCO, UE, OECD, OSCE, IEA si IBE asupra educatiei (deşi un alt tip de performanţă decât cea invocată până acum prin rezultate la olimpiade şcolare pe care nu le negăm sau prin activităţile teoretice din CEEX pe care nu le excludem din aceasta categorie, dar la care nu dorim sa se limiteze aprecierea).

Ar însemna sa includem in evaluare şi cei 95% dintre elevii care nu participă la olimpiade şcolare, dar care au rezultate foarte bune in acord cu programa şcolara, dotarea şi numărul de ore alocat.

O spune din convingere un laureat al Distincţiei Gheorghe Lazar cl. a II-a, departe de invidia de care l-ar putea acuza unii (primirea respectivei distinctii avand drept condiţie eliminatorie obţinerea de către elevii tăi a cel puţin un premiu la o olimpiadă naţionala.)

CERC

Publish at Scribd or explore others: eLearning/Online Lea Education web eLearning

Sper să nu treacă încă patru ani pentru a putea realiza ceva practic privind utilizarea Web-ului în predare/evaluare.

POTENŢIALE PUNŢI REALE/VIRTUALE IAŞI - VENEŢIA

IASI 600 - CAPITALĂ CULTURALĂ CU DESCHIDERI EUROPENE SAU...
DESPRE POTENŢIALE PUNŢI REALE/VIRTUALE IAŞI - VENEŢIA (U.E.)

___Indiscutabil, anul 2007 reprezintă un reper fundamental pentru noi, românii. Oportunităţile pe care ţi le conferă statutul de cetăţean al Uniunii Europene, cu drepturi depline, le resimţi încă din momentul în care, trecând prin Nădlac sau oricare alt punct de frontieră, realizezi că limita fizică dincoace-dincolo nu mai există. O resimţim, însă, involuntar şi conştientizăm diferenţele manifeste între NOI şi CEILALŢI - membri ai UE. Conştientizăm, mai ales, eforturile susţinute ce ar trebui făcute, în primul rând pentru promovarea unei imagini corecte a României, dincolo, în spaţiul comunitar. Înţelegem, la contactul cu realităţile europene, demersurile ce trebuie întreprinse dincoace, acasă, pentru a genera necesare schimbări. Oameni şi locuri trebuie să capete o nouă configuraţie pentru a se putea încadra într-o geografie europeană.

„Rămâne un important efort de a-i convinge pe cetăţenii din alte state membre că percepţia lor despre România este depăşită”

___În urmă cu doi ani, pe 20 octombrie 2006, Mr. Jonathan Scheele, participând la chat-ul organizat pe Infoeuropa, a răspuns numeroaselor întrebări venite din partea cetăţenilor români care, captivi într-un spaţiu al restricţiilor, îşi permiteau să viseze…şi să înţeleagă rolul României în Uniunea Europeană, post aderare. Mr. Jonathan Scheele îşi manifesta convingerea că aderarea României la UE va schimba viziunea pe care ceilalţi membri o vor avea despre noi, însă această metamorfoză presupunea ”un important efort de a-i convinge pe cetăţenii din alte state membre că percepţia lor despre România este depăşită”.
___La doi ani distanţă de la aderare, am înţeles oportunităţile statutului de membri ai UE. Dintr-un Iaşi pregătindu-se de sărbătoare - o adevărată capitală culturală cu deschideri europene, plasat, potrivit formulei criticului de artă Valentin Ciucă, "între medieval şi modern, oraş ce trăieşte prin spiritualitate şi sacralitate", am încercat să înţelegem modul în care acest efort susţinut poate pozitiva imaginea României, nu din interior, ci, paradoxal, tot din spaţiul Uniunii Europene. Prin implicarea constantă a ....Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, în cadrul căruia proiecte şi manifestări culturale de anvergură au reuşit să configureze un alt, nou şi necesar relief al României. În Veneţia, oraş în care nu-i om să nu rămână „di stupor compiuto”, cum ar spune Diego Valeri în al său Ghid sentimental al Veneţiei, „România s-a văzut bine, indiferent de trecătoarele disensiuni politice care mai recent au grevat asupra relaţiei bilaterale Italia-România”, după cum apreciază dr. Monica Joiţa, director adjunct al IRCCU Venetia, într-un interviu pe care a avut amabilitatea să ni-l ofere, la Veneţia, la sfârşitul lunii septembrie 2008. „România este o ţară foarte bine reprezentată cultural,veneţienii având acum un alt reper în condiţiile în care ţara noastră a devenit o prezenţă constantă la Bienala de la Veneţia”.
Albumul Iasi-Venetia ce urmeazavine sa concretizeze legatura de suflet stabilita deja.
___Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, înfiinţat în 1930 de către istoricul Nicolae Iorga, este considerat pe bună dreptate de către italieni ”Casa Romena”, aici derulându-se manifestări culturale care promovează cultura, spiritualitatea noastră, „prezenţa românilor fiind mai bogată şi prin numărul mare de evenimente culturale, dar şi prin consistenţa acestora”. Astfel, „ veneţianul de elită, ca şi veneţianul de rând are o imagine corectă despre România prin activităţile realizate de IRCCU Veneţia”, potrivit directorului adjunct Monica Joiţa.
___Eforturile lăudabile ale echipei IRCCU Veneţia de a integra imaginea României într-o paradigmă culturală europeană s-au concretizat în câteva proiecte de succes. Astfel, în anul 2007, Primăria din Veneţia a invitat Institutul de Cultură şi Cercetare Umanistică să implice România ca invitat de onoare la Carnavalul de la Veneţia. „Eforturile noastre au fost susţinute de către Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Culturii şi Cultelor din ţară”. O preocupare constantă a echipei IRCCU Veneţia o reprezintă promovarea literaturii şi a criticii româneşti în N Italiei, în 2008 desfăşurându-se un ciclu de manifestări literare, „scriitorii români, traduşi în italiană, Nora Iuga, Gabriela Adameşteanu şi Filip Florian participând la întâlniri cu cititorii italieni, care au avut astfel ocazia unui interesant dialog, în cadrul unei mese rotunde despre literatura română contemporană”. Anul 2009 va reprezenta pentru IRCCU Veneţia o nouă provocare, întrucât se va implica în organizarea participării României la Târgul de Carte de la Torrino.
Reflectând la potenţialele proiecte pe care IRCCU Veneţia le poate promova, convinsă că Iaşul este „un prestigios centru cultural şi academic al ţării”, dr. Monica Joiţa a lansat tuturor celor care îşi pot orchestra eforturile de promovare a culturii noastre, invitaţia de a propune proiecte culturale pentru 2009-2010, ce sunt aşteptate pe adresa IRCCU Veneţia
___Convinşi că potenţialul cultural al oraşului Iaşi poate fi făcut cunoscut, în primul rând prin intermediul Internetului, am discutat cu dr. Monica Joiţa oportunitatea lansării unui proiect cultural on-line, E-LIT SCIENCE, pentru o parte dintre elevii români din Italia care, urmându-şi părinţii, au pierdut contactul cu limba română şi cu realităţile culturale. Ideea construirii unei platforme de comunicare între elevii Şcolii Normale „ Vasile Lupu” din Iaşi şi elevii din Italia, a unor întâlniri mediate de spaţiul virtual şi de noile tehnologii de informare şi comunicare, a unui necesar acces la un dialog intercultural, a cărui necesitate au conştientizat-o chiar profesorii italieni ai elevilor români, i s-a părut doamnei dr. Monica Joiţa un proiect ce se poate transforma într-o colaborare de succes între cele două instituţii, al căror efort poate conduce la o creştere a vizibilităţii Iaşului cultural-oraş cu nebănuite deschideri europene, în spaţiul generos al Veneţiei, al Italiei.
(Interviul a fost realizat de o echipă formată din prof. Elena Mănucă, prof. Roxana Gavrilaş şi prof. Sevastian Alexandru, în ziua de 26 septembrie 2008, la IRCCU Veneţia.
Intreaga noastră gratitudine doamnei director adjunct alIRCCU Veneţia, dr. Monica Joiţa)

Elena Manuca si Sevastian Alexandru
Unul din autorii articolului va vizita sediul Parlamentului European-Bruxelles

Octombrie - timp al (re)trăirii şi al mărturisirii

La o distanţă considerabilă în timp, acest octombrie e perceput nuanţat şi resimţit prin prisma începutului ...de drum. Al vostru şi ..al nostru. Dimineaţa de 1 octombrie are rezonanţe speciale. Pentru voi, în amfiteatrele în care veţi păşi cu inerente emoţii, pentru noi, în acelaşi spaţiu subiectiv pe care l-am creat împreună şi unde ne putem regăsi, într-un timp fast al (re)trăirilor şi al mărturisirilor, ca sa folosesc formula lui Eugen Simion. Pe care o cunoaşteţi. De la ultimul nostru studiu de ...caz: Jurnal. Memorii.
Paginile blogului nostru au devenit din acest septembrie, un jurnal al începuturilor ...in absentia. Sunteţi prezenţi însă în memoria noastră afectivă. Şi despre voi, elevii-absolvenţii noştri, vorbim şi se vorbeşte la superlativ. Dincolo, în spaţiul dialogului constructiv ...despre DEVENIRE.

Proiectele voastre au fost apreciate extraordinar, de personalităţi ale lumii academice din Europa, la Internaţional Conference Interactive Computer Aided Learnin de la Villach – Austria. O convingatoare pledoarie in utilizarea ePortofoliului ca metoda de predare-evaluare puteti admira in interviul realizat cu Domnul Serge Ravet, Chief Executive of the European Institute for E-Learning(EIfEL), and Vice-President of the European Foundation for Quality in E-Learning (EFQUEL), France (Vicepresedinte at EFQUE si Membru al Comitetului Stiintific (CEO) al EIfEL) coordonatorul sectiunii ePortfolio la care a fost inscrisa si sustinuta lucrarea noastra.

Aceiaşi,
Elena Mănucă şi Sevastian Alexandru